Încă din decembrie, de la alegerile parlamentare,
când cei patru milioane de români au ieșit la vot și au ales aproape în
unanimitate Uniunea Social Liberală pentru a conduce în următorii patru ani
țara, s-au bucurat și au râs în față fostului partid de dreapta, PDL, acum stau
și se vaită de impozitele și taxele puse de guvernarea aleasă, chiar de ei.
În primele sătămâni toți erau precum niște copii
mici cu o jucărie nouă. Se bucurau de victoria desăvârșită a useliștilor, dar
în ultima perioadă înjură ca la ușa cortului pe fiecare membru ales în data de
10 decembrie. Acum ne întrebăm a cui este vina? A noastră, a idioților care au
ieșit la vot și au încercat să țină departe promisiunile deșarte, a celor care
au votat USL-ul și acum deplâng situația sau a celor care au stat acasă și au
urmărit cursul evenimentelor de la televizor sau din fața calculatorului.
Fiecare dintre noi avem partea noastră de vină.
Cei care am votat PDL-ul avem vina pentru că nu am plecat din țară imediat după
alegeri pentru a ne face un viitor mai bun. Cei care au stat acasă au cea mai
mare parte de vină deoarece ei erau cei care puteau să schimbe cu adevărat
cursul deciziilor guvernamentale și să nu lase situația, în așa fel încât să
fie un echilibru într-o guvernare democratică.
Însă, cea mai mare vină o au cei care au mers la
vot și au pus ștampila, foarte încrezători la momentul respectiv, pe căsuța
USL. Acum, chiar dacă economia și mersul țării este într-un declin continuu,
aceștia ori dau vina în continuare pe
fosta guvernare, ori înjură la fiecare pas Guvernul Ponta.
Păi, Doamne iartă-mă, de ce se înjură greșeala
comisă chiar de ei? În primul rând de ce au pus botul la minciunile electorale
prin care se promitea lapte și miere în loc să stea un pic pe gânduri să se
întrebe dacă se poate realiza totul?
Probabil, totul a fost pe ideea „dă-le frate o
minciună pentru că românul când aude că primește doi lei la salariu te votează
fără să mai gândească” și prin acest fel au câștigat încrederea tuturor pentru
a primi un vot în plus.
Cea mai mare problemă, în momentul de față este
cea a plânsului. Majoritatea promisiunilor electorale au căzut și implicit
economia României este într-un declin absolut și asta se datorează celor care
au spus că o să fie mai bine să aducă înapoi o pilitică de stânga, și aproape
comunistă, la puterea țării. Durerea mare apare la restul oamenilor care vor
ceva diferit, și din diverse motive nu pot să facă nimic altceva decât să
strângă din dinți și să se uite în portofel cum sar banii pe impozite pe
animalul domestic sau pe te miri ce taxă gândită în așa fel încât să sugă
fiecare leu de la contribuabilul cu frică de autoritățile fiscale. Dacă omul de
rând mai are și o firmă, s-a zis cu toată distracția.
Tocmai din această cauză, râsul din decembrie a
ajuns acum un suspin presărat, în unele cazuri, cu usturimi de portofel și de
stomac presărate uneori cu lacrimi de furie în cazul poporului. Tot ce se poate
spune acum, în speranța ca situația să rămână de așa natură încât românul de rând
să mai poată pune o pâine pe masă, Dumnezeu cu mila și Doamne ocolește-i pe
români!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu